Detaliu faţada principală.

La începutul secolului al XX-lea, Primăria capitalei îşi avea sediul în casa Hagi Moscu din centrul oraşului, care se afla pe locul unde astăzi este amplasat Teatrul Naţional şi spaţiul verde din faţa sa. Clădirea fusese construită în 1810 de către marele vistiernic Hagi Moscu şi fusese achiziţionată de autorităţile locale de la moştenitorii săi în 1882. În timpul primarului Dimitrie Dobrescu (1911-1912), imobilul a fost demolat şi s-a organizat un concurs de proiecte pentru ceea ce urma să fie Palatul Primăriei Bucureşti. Câştigător la acea vreme a fost Petre Antonescu care a imaginat o clădire monumentală cu un turn pe axul central şi cu o loggia asemănătoare cu cea de la Palatul Ministerului Lucrărilor Publice care – ironia istoriei – avea să devină sediul Primăriei din anul 1948 până în 2010. De asemenea, în concurs au mai intrat 3 proiecte: unul al lui Ion Mincu, arhitectul realizând planurile pentru un imobil în stil neo-românesc, cu influenţe franţuzeşti, la modă la acea dată, al doilea al lui Giulio Magni (în stil sobru) şi ultimul al lui Gh. Sterian, inspirat de arhitectura vieneză.  Proiectul nu s-a realizat din cauza izbucnirii Primului Război Mondial şi abia în anii 20 s-a readus în discuţie construcţia Palatului. (după Lucian Vasile, Cum ar fi putut să arate Primăria Bucureştiului, în http://www.historia.ro)