Imediat după trecerea prin trecătoarea Kazan, vedem vechea Orşova la stânga. Pe vremea romanilor în acest loc era situat oraşul Dierna, a cărui denumire s-a păstrat în cea de astăzi (a aşezării). Zuad, comandantul şef al Arpadienilor a preluat puterea prin forţă în 896 de la bulgarii ce stăpâneau acest loc. La începutul secolului al XI-lea, Othum (Ahtum?), un urmaş al lui Glad, a traversat Dunărea şi a recuperat pământurile strămoşilor. În 1396 aceasta (Orşova) a fost cucerită de Sigismund, regele Ungariei în timpul campaniei îndreptate contra lui Baiazid. Vladislav, de asemenea, a traversat Dunărea din acest loc, când a condus armata contra lui Murad. Vechea Orşovă trebuie să fi fost un oraş fortificat chiar şi în acel timp, deoarece în 1457, când văduva lui Ioan de Hunedoara a promis retrocedarea fortăreţelor, găsim Orşova pomenită ca fiind una dintre ele. În timpul războaielor turce, locul şi-a schimbat adesea stăpânul; de la pacea de la Passarowitz a aparţinut Austriei; în 1849 era în mâinile ungurilor, care de acolo şi-au efectuat retragerea în teritoriul turc.

Orşova este situată în valea Cernei care ajunge la Dunăre; este flancată la Sud de muntele Alion învecinat cu fluviul. În faţa acestui munte se află insula Ada-Kaleh care în 1878 este ocupată de trupele austriece.

Între Orşova veche şi linia de graniţă există o cale splendidă mărginită de plopi ce duc la Capela Coroanei, unde coroana şi însemnele regale (ascunse şi îngropate în 1849) au fost găsite din nou. Locul este la poalele muntelui Alion şi în 1853, obiectele au fost descoperite pentru prima dată de muncitorul român Ioan Morosina, care împreună cu alţi lucrători au fost angajaţi pentru căutarea lor sub conducerea căpitanului Titus Karger.