Clădirea Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie de astăzi, a fost ridicată la începutul secolului al XX-lea, cu o arhitectură specific românească, pentru administraţia locală. A fost cedată muzeului de către Primăria Constanţa în 1977.

Primele preocupări pentru înfiinţarea unui muzeu la Constanţa datează din prima jumătate a secolului trecut, însă abia după cucerirea independenţei vestigiile antice intră în atenţia Academiei Române şi a edililor locali. Remus Opreanu, primul prefect român din Dobrogea, şi revizorul şcolar Ion Bănescu adună vestigiile din Constanţa şi împrejurimi şi le adăpostesc în clădirea Prefecturii. Micul muzeu s-a dezorganizat în 1882, din cauza unui incendiu. Monumentele salvate au fost adăpostite în pavilionul din grădina publică. După mai multe peregrinări, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie a fost reorganizat în această formă completă în 1977. (www.ghidulmuzeelor.cimec.ro)