Biserica Stavropoleos este o biserică ortodoxă, construită în stil brâncovenesc, în centrul oraşului Bucureşti, hramul bisericii fiind Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil. Numele „Stavropoleos“ este forma românească a cuvântului grecesc „Stauropolis“, care se traduce prin Oraşul Crucii.

Biserica a fost înălţată în 1724, în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat (domnitor al Munteniei, 1719-1730), de către arhimandritul Ioanichie Stratonikeas. În curtea hanului său, Ioanichie a zidit biserica şi o mănăstire, susţinută economic din veniturile de la han (o situaţie frecvent întâlnită în epocă). În 1726 stareţul Ioanichie a fost ales mitropolit al Stavropolei. Mănăstirea pe care a construit-o poartă de atunci numele Stavropoleos, după numele vechiului scaun.

Hanul şi anexele mănăstirii au fost demolate la sfârşitul secolului al XIX-lea. De-a lungul timpului biserica a fost afectată de cutremure, care au şubrezit turla până la cădere. Picturile turlei au fost restaurate însă la începutul secolului al XX-lea.

În prezent, din vechea mănăstire nu a mai rămas decât biserica, alături de care există o construcţie de la începutul secolului al XX-lea, care adăposteşte o bibliotecă, o sală de conferinţe şi o colecţie de icoane vechi (începutul sec. al XVIII-lea) şi obiecte de cult, precum şi fragmente de frescă recuperate de la bisericile demolate în timpul regimului comunist. Clădirea cea nouă a fost construită după planurile arhitectului Ion Mincu.

Din anul 1991 biserica este păstorită de părintele Iustin Marchiş, primul ieromonah al bisericii în ultima sută de ani. Comunitatea trăitoare aici, alături de slujbele zilnice, se ocupă cu restaurarea de carte veche, icoane şi haine sacerdotale. Corul bisericii cântă muzică (neo)bizantină (o singură voce susţinută de un sunet prelungit numit ison – acompaniament), acum rar întâlnită în bisericile din România. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Stavropoleos , http://www.stavropoleos.ro)