Atestata documentar încă de la 1302, printr-un act în care consiliul unei mănăstiri din Oradea adevereşte că un comite sas a donat localitatea denumită Bazna bisericii catolice din Alba Iulia. Iniţial aşezată în alt loc, mai spre vest, pe Valea Morii, spre Boian de unde a fost mutată pe actuala vatră în secolul al XIV-lea. Pe la sfârşitul aceluiaşi secol s-a construit în mijlocul aşezarii o cetate fortificată cu palisade.

Prin apele minerale, descoperite ulterior, Bazna a atras atenţia oameniler nu numai din Transilvania, ci şi din alte locuri. În secolul al XVIII-lea, apele minerale de la Bazna fac obiectul unor lucrari interesante. Astfel, Rudolf Rothens, în lucrarea Memorabilae Europae, aminteşte de aceste ape (1749), iar dr. Klaus, în studiul  Izvoare tămăduitoare din monarhia austriacă,se refera la binefacerea apelor din Bazna.

În 1835, s-au facut primele amenajări: 4 cabine şi o instalaţie de încălzit apa în cazane. Primul stabiliment balnear s-a construit abia în anul 1843 de către o societate pe acţiuni formată din intelectuali din Mediaş.

În anul 1949 băile de la Bazna au fost trecute în administraţia Ministerului Sănătăţii, iar din 1950 Bazna devine o staţiune cu caracter permanent. (http://www.bazna.ro)