Munţii Bucegi - Babele

146000

Specificatii

Tema:
  • Peisaje
Deținător:
MNIR
Tip:
  • Heliogravură
Perioada:
  • 1919-1940
Material:
  • Hârtie
Atelier:
Photo Presse
Fotograf, artist:
M.G. Vesa
Dimensiuni:
22,5x16,5cm
Sursa:
Al. Bădăuţă, Images Roumaines. Bucureşti, Editura
Regiune istorică:
  • Muntenia
Localitate:
Buşteni
Autor fișă:
Oana Ilie

Descriere

Alexandru Bădăuţă (14 iunie 1901, Zâmbreasca, judeţul Teleorman - 18 mai 1983, Bucureşti) este un cronicar literar şi prozator. 

După un debut cu versuri în „Nufărul" din Alexandria (1919) şi după câteva încercări în proză apărute în revista „Muguri" din Câmpulung A fost unul unul dintre cronicarii sârguincioşi şi de bună-credinţă ai deceniului al treilea. Este secretar de redacţie la „Cugetul românesc" (1923-1924), la „Buletinul cultural" (1925-1928), redactor la „Cuvântul literar şi artistic" (1924-1925), colaborator din 1924, iar o vreme secretar de redacţie (1928-1931) la „Gândirea", dar prezent în acelaşi timp în „Viaţa literară" (1926-1932) etc.

Bădăuţă devine, în 1928, consilier tehnic la Serviciul propagandei turistice din Ministerul Propagandei. Urcă în ierarhie, ajungând în 1941 secretar general al Departamentului propagandei româneşti. S-a întâmplat ca omul şi vocaţia lui să întâlnească astfel spaţiul cel mai propice de manifestare.

Albumul Privelişti româneşti (1932), apărut şi în versiune franceză în acelaşi an, deschide seria unei întinse campanii de valorizare a individualităţii peisajului românesc. Lui Bădăuţă îi aparţin nu numai textul, ci şi multe din cele peste două sute de imagini fotografice.

A mai alcătuit: Ghidul balneo-climateric al României (1932, în română şi în franceză), un album dedicat României (Leipzig, 1933, realizat în colaborare cu Kurt Hielscher), Ghidul Bucureştilor (în colaborare cu Al. Cicio Pop, publicat în 1935, iar în versiune franceză în 1936).

Editează şi prefaţează albumul Bucureştii în 1869 de Preziosi (1936), colaborează cu Al. Tzigara-Samurcaş, Thor Kielland şi Henrik Grenover la alcătuirea unui album dedicat artei populare româneşti (Oslo, 1936), scoate cu Georges Detaille broşura A travers la Roumanie, cu ilustraţii de Aurel Jiquidi (tipărită la Bruxelles, 1936). Elaborează împreună cu Al. Cicio Pop şi Valeriu Puşcariu Ghidul României, distins în 1940 cu Premiul „Năsturel Herescu" al Academiei Române (ghid apărut şi în franceză şi germană), publică albumul La Roumanie au travail, editat şi în româneşte (1940), precum şi alte numeroase pliante şi broşuri.

Sub auspicii oficiale, Bădăuţă mai alcătuieşte albumul Munţii României (1942).

Epurat din presă în 1944, Bădăuţă va avea de suferit ani mulţi de închisoare politică.

http://www.crispedia.ro/Alexandru_Badauta