C. D. Rosenthal (1820-1851) - "România revoluţionară"

5043

Specificatii

Tema:
  • Manifestații, defilări
Deținător:
MNIR
Tip:
  • Picturi
Perioada:
  • 1850-1867
Fotograf, artist:
C. D. Rosenthal
Datare:
1850
Autor fișă:
Laura Lăptoiu

Descriere

Lucrarea este reprodusa în albumul "GALERIA NATIONALA. Sectia de arta moderna si contemporana", Editura Meridiane, Bucuresti, 1965.

Constantin Daniel Rosenthal (n. 1820, Budapesta - d. 23 aprilie 1851, Budapesta) a fost un pictor maghiar, revoluţionar paşoptist din Muntenia.

De origine evreiască, Rosenthal s-a născut la Budapesta în anul 1820, într-o familie de negustori. A absolvit Academia de Belle Arte din Paris, unde a intrat în contact cu tineri paşoptişti români şi este convins de Ioan I. Negulici, la rândul său pictor, să meargă la Bucureşti în 1842. Între anii 1842 - 1845 studiază la Paris în condiţii materiale destul de dificile, şi tot aici devine membru al Societăţii românilor din capitala europeană a artelor de la aceea vreme.

În ziua de 11 iunie 1848, Rosenthal se găsea la Bucureşti şi a fost prezent la marea adunare populară de pe Câmpia Filaretului. La data de 18 iunie 1848 artistul solicită Locoteneţei Domneşti a Ţării Româneşti cetăţenia valahă, care i se acordă pe data de 2 august 1848 prin Decretul nr. 394, publicat în "Monitorul Român" numărul 9 din 9 august 1848 considerând că a luat parte activă la revoluţia noastră şi dovedind astfel că se simte ca un adevărat Român.

O însoţeşte cu devotament pe Maria Rosetti, soţia lui C. A. Rosetti (care este şi modelul pictorului în lucrarea România revoluţionară) având un copil de doar patru luni, pornită în urmărirea grupului de revoluţionari proscrişi (între care se afla şi soţul ei), duşi de turci în susul Dunării spre a fi scoşi din ţară în Austria, în septembrie 1848. După aceste evenimente, Rosenthal se trege un timp la Paris, apoi trăieşte în exil în Elveţia şi la Graz. În mai 1851 pleacă spre Ardeal cu o misiune din partea comitetului revoluţionar român de la Paris. Este arestat la Budapesta având asupra lui materiale revoluţionare. Moare în noaptea de 22 spre 23 aprilie 1851, în urma torturilor suferite în închisoare, fără să-şi fi trădat prietenii şi tovarăşii de luptă.

Multe dintre picturile sale înfăţişează portretele unor oameni iluştri contemporani autorului. Pentru pictura România revoluţionară, realizată la Paris în anul 1850, Rosenthal şi-a luat drept model pe Maria Rosetti (1819 - 1893), născută Grant, sora secretarului consulului englez la Bucureşti, Effingham Grant. Acest portret alegoric evocă luptele din Dealul Spirii din data de 13 septembrie 1848. (Bibliografie: ”Magazin istoric” - Anul II, nr. 6 (15), iunie 1968 şi Doina Pungă - Repere istorice în memoria artei româneşti - revoluţia de la 1848, Periodicul Muzeului Naţional de Istorie a României, Bucureşti, nr. 20/2008, www.enciclopediaromaniei.ro)