Bucureşti - Podul Caliţei

FNI

Specificatii

Tema:
  • Străzi, bulevarde
Deținător:
MNIR
Tip:
  • Gravuri
Perioada:
  • 1800-1849
Material:
  • Hârtie
Fotograf, artist:
Michael Bouquet
Datare:
1840
Sursa:
G. Oprescu, Ţările Române văzute de artişti francezi (sec. XVIII-XIX), Editura Cultura Naţională, 1926
Regiune istorică:
  • Muntenia
Localitate:
Bucureşti
Autor fișă:
Oana Ilie

Descriere

Călătoria lui Michael Bouquet (1807-1888) în Principate se poate reconstitui pe baza celor 28 de desene de la Cluj. În anul 1840 intră în ţară pe la Giurgiu, ajungând la Bucureşti la în ceputul anului (în desene este iarna). Porneste apoi spre Câmpulung, Târgoviste, valea Prahovei (pâna la Sinaia), Braila, apoi spre Moldova (Iaşi şi Neamţ). Se întoarce la Bucureşti în primăvară, de unde porneşte spre Oltenia şi pe valea Dunării. Pe baza desenelor realizează tablouri (uleiuri şi pasteluri) expuse în Franţa la diverse Saloane de artă. Din păcate tablourile nu s-au pastrat.

Multe din desenele lui păstrate în ţară, datorită lui G. Sion, care le donează Bibliotecii Universităţii din Cluj. Este vorba de cele 28 de foi din călătoria în Ţările Române. Alte 12 imagini se păstrează la Biblioteca Academiei Române (şase diferite, şase replici după cele din colecţia de la Cluj). În general desenele au dimensiunile de 30 x 45 cm, fiind realizate pe hârtie albă, unele pe hârtie brună, cenusie sau albastră, în creion şi alb de acuarelă, unele cu accentuări rezultate din folosirea unui creion colorat. Unele dintre aceste desene au fost utilizate si în albumul publicat în 1843 la Goupil si Vibert.

Alte desene (care din pacate nu s-au păstrat) au fost litografiate de Janet Lange în Galerie royale de Costumes(10 planşe cu oameni şi costume de la noi) – Une fille valaque, Dorobantz (district de Romanatz), Voiture tsigane (route de Iassy), Dorobantz, Hommes de la montagne (Kimpolongo), Femme de la montagne (Kimpolongo), Dorobantz (Tirgovichs), Berger nomade, Dorobantz (Slatina), Jeune fille valaque.

(G. Oprescu, Ţările Române văzute de artişti francezi (sec. XVIII-XIX), Editura Cultura Naţională, 1926, p. 25-35)

 

Bucureşti - Podul Caliţei. Numit şi Calea Craiovei, în prezent Calea Rahovei, Podul Caliţei era una dintre cele cinci artere importante ale oraşului medieval care pornea din centru, de la Curtea Domnească şi se continua cu drumul ce legau Bucureştii de Craiova şi Zimnicea, la Dunăre. Denumirea de “Caliţei” provine de la numele unei boieroaice, însă şi mai vechi este numele de “Podul Calicilor”, făcând referire la săracii care locuiau în case modeste de-a lungul acestuia, în sec. XVII, calicii fiind oameni liberi, toleraţi de domnie şi de Biserică în schimbul unor servicii. Termenul de pod se referă la drumul cu pavaj din trunchiuri de lemn(podite). Numele de azi -Calea Rahovei- a fost adoptat în 1878, amintind de Războiul de Independenţă. 

Sursa: http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2010/01/despre-calea-rahovei/